Afectiuni oculare

Miopia se poate preveni?

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Miopia este in mod semnificativ in crestere, in special in randul generatiei mai tinere. Pana in 2050, se estimeaza ca va afecta mai mult de 50% din populatia lumii. Miopia se manifesta prin vederea neclara a obiectelor indepartate, in timp ce obiectele apropiate raman clare. Aceasta se datoreaza faptului ca lumina este focalizata in fata retinei (stratul posterior al ochiului) si nu pe retina. Cauza pare a fi o combinatie de factori genetici si de mediu care au ca rezultat faptul ca globul ocular devine alungit.

 

Exista un leac pentru miopie?

Nu, nu exista nici un remediu pentru miopie, dar acest defect de vedere poate fi corectat prin folosirea ochelarilor, a lentilelor de contact, ortokeratologiei (lentile de contact specializate) sau a chirurgiei de refractie cu laser.

 

Care sunt consecintele miopiei?

In afara de necesitatea unui anumit fel de corectie pentru a vedea la distanta, consecinta potentiala este progresia miopiei la un nivel ridicat, ducand la o stare de afectare a vederii datorata degenerarii maculare miopice. In 2010, miopia a afectat 3% din populatia lumii si se estimeaza ca va afecta 10% din populatia lumii pana in 2050.

 

Cum pot preveni avansarea miopiei?

Exista mai multe dovezi care indica faptul ca este posibila incetinirea sau prevenirea progresiei miopiei.

O modalitate de a reduce progresia miopiei poate fi petrecerea unui timp mai lung in aer liber. Studiile clinice au aratat ca petrecerea timpului in aer liber poate fi eficienta in prevenirea aparitiei miopiei si incetinirea avansarii erorilor de refractie.

Timpul petrecut in aer liber a fost dovedit a fi un factor important, in special pentru prevenirea debutului miopiei, insa rolul sau in incetinirea progresiei nu este inca clar. Exista o serie de factori in joc, unul fiind stimularea vederii periferice prin urmarirea obiectelor aflate in miscare in jurul nostru. Alte teorii includ intensitatea luminii solare, nivelurile de vitamina D si efortul redus al ochilor, deoarece ochii nostri sunt fixati mai degraba pe obiectele aflate la distanta decat pe cele de aproape. Dovezile arata ca petrecerea a cel putin 10 ore in aer liber pe saptamana, sau mai mult de 1,5 - 2 ore/zi in aer liber, ajuta la prevenirea avansarii miopiei.

Cercetarile arata ca, daca petreci putin timp in aer liber si faci mai multe activitati, inclusiv lectura, utilizezi telefoane, tablete si computere, atunci esti supus unui risc de 2-3 ori mai crescut de a dezvolta miopia.

O metoda de corectare a miopiei este utilizarea de ochelari de vedere care ajuta la reducerea stresului oculare reducand astfel progresia miopiei.

Alte metode includ utilizarea lentilelor de contact moi si a lentilelor de contact rigide. Cercetarea in ambele cazuri insa, nu a aratat nici o incetinire semnificativa in progresia miopiei. Cu toate acestea, s-a demonstrat ca lentilele de contact moi multifocale au un grad diferit de succes, implicand conceptul de reducere a defocalizarii retinei periferice. Acest lucru se realizeaza prin utilizarea unei lentile moi la distante medii cu o valoare adaugata de +2.00, desi acest lucru poate provoca uneori incetosare usoara a vederii la distanta si nu este recomandata pentru toata lumea. Evaluarea si monitorizarea stricta de catre un specialist sunt necesare.

O alta abordare este ortokeratologia, care presupune utilizarea unor lentile specializate rigide, care remodeleaza corneea (suprafata frontala a ochiului) in timpul somnului. Dupa indepartarea lor dimineata, nu este de obicei necesar sa se foloseasca nici o corectie pe parcursul zilei. Scopul este sa se aplatizeze profilul cornean pentru a avea ca rezultat incetinirea progresiei miopiei. Intr-o lucrare de cercetare, se arata ca progresia miopiei a fost oprita la 60-70% dintre subiectii care au participat. Acest lucru necesita evaluarea de catre un specialist oftalmolog pentru a verifica daca este adecvata si monitorizata cu atentie pentru a preveni orice reactii adverse minore.

Cel mai bun remediu pentru orice afectiune este totusi prevenirea si exista dovezi revelatoare ca petrecerea tipului in aer liber combinate cu diverse activitati, poate incetini progresia miopiei.

 

Daca ai observat dureri de cap frecvente, oboseala oculara si senzatie de nisip in ochi, programeaza o consultatie la unul dintre specialistii nostri. 

fotofobia

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Fotofobia reprezinta o intoleranta la lumina provenita din surse precum: lumina soarelui, lumina fluorescenta si lumina incandescenta. Acestea pot provoca disconfort si necesitatea de a strange sau inchide ochii, ceea ce duce la aparitia durerilor de cap. Persoanele sensibile la lumina sunt deranjate numai de lumina puternica, in cazuri extreme insa, orice lumina poate fi iritanta.

 

Ce cauzeaza fotofobia?

Fotofobia nu este o boala oculara, ci un simptom al unor afectiuni cum ar fi infectia sau inflamatia care pot irita ochii.

Sensibilitatea la lumina poate fi un simptom al bolilor care nu afecteaza in mod direct ochii, cum ar fi bolile cauzate de virusuri, durerile de cap severe sau migrenele.

Persoanele cu ochii deschisi la culoare, pot sa experimenteze o mai mare sensibilitate la lumina puternica a soarelui, fata de persoanele cu ochii de culoare inchisa, care contin mai mult pigment pentru a proteja impotriva iluminarii puternice.

Alte cauze frecvente ale fotofobiei includ abraziunea corneana, uveita si tulburarea sistemului nervos central, cum ar fi meningita. Sensibilitatea la lumina este de asemenea asociata cu o retina detasata, iritatii cauzate de lentilele de contact purtate necorespunzator, arsuri solare si interventii chirurgicale de refractie.

Fotofobia adesea insoteste albinismul (lipsa pigmentului ocular), deficienta totala a culorii (vederea numai in nuante de gri), botulismul, otravirea cu mercur, conjunctivita si keratita.

Anumite medicamente pot provoca sensibilitate la lumina ca efect secundar.

 

Tratamentul fotofobiei

Cel mai bun tratament pentru sensibilitatea la lumina este abordarea cauzei care sta la baza acesteia. Odata ce factorul de declansare este tratat, fotofobia dispare in majoritatea cazurilor.

Daca iei un medicament care cauzeaza sensibilitate la lumina, discuta cu medicul tau despre intreruperea sau inlocuirea medicamentului.

Daca esti in mod natural sensibil la lumina, evita lumina puternica a soarelui si alte surse de iluminare intense. Poarta o palarie si ochelari de soare cu protectie UV atunci cand stai in aer liber. De asemenea, luati in considerare purtarea ochelarilor cu lentile fotocromice. Aceste lentile se intuneca automat sub actiunea razelor UV si le blocheaza eficient.

O alta optiune excelenta sunt ochelarii de soare polarizati. Aceste lentile ofera o protectie suplimentara impotriva reflexiilor cauzate de stralucirea luminii pe suprafata apei, pe nisip, zapada, sosele si alte suprafete reflectorizante.

 

Vino la OftaCenter sa descoperi noile modele de ochelari de soare, sau sa iti faci o pereche personalizata in culorile si cu dioptiile tale!

spasme oculare

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Spasmele oculare (blefarospasme) sunt destul de frecvente si sunt contractii musculare care implica, de obicei, numai pleoapa inferioara a unui ochi. Cele mai multe spasme apar si dispar rapid, dar uneori poate dura saptamani sau chiar luni.

Pentru a gasi solutia impotriva spasmelor oculare, trebuie sa determinam mai intai cauza care sta la baza acestora.

Declansatoarele pot include:

• Stres-ul

• Oboseala

• Uscarea ochilor

• Cafeina

• Alcoolul

• Dezechilibrele nutritionale

• Alergiile

Aproape toate spasmele bruste ale pleoapelor sunt benigne, ceea ce inseamna ca starea nu este grava sau nu este un semn al unei probleme medicale.

Spasmele obisnuite nu au legatura cu afectiunile neurologice care afecteaza pleoapa, cum ar fi spasmul hemifacial sau blefarospasmul. Aceste conditii sunt mult mai putin frecvente si ar trebui sa fie diagnosticate si tratate de un medic oftalmolog.

De obicei, cateva intrebari legate de stilul tau de viata pot ajuta la determinarea cauzei probabile a problemelor oculare si a celui mai bun mod de a le opri.

 

De ce am spasme oculare?

Stres-ul. In timp ce suntem cu totii stresati, corpurile noastre reactioneaza in moduri diferite. Spasmele oculare pot fi un semn de stres, mai ales atunci cand sunt legate de probleme de vedere cum ar fi oboseala oculara. Yoga, exercitiile de respiratie, petrecerea timpului cu prietenii sau animalele de companie sunt cateva dintre metodele de reducere a stresului.

Oboseala. Lipsa de somn, fie din cauza stresului, fie din orice alt motiv, poate declansa spasmele pleoapei. Un plus de odihna te poate ajuta sa elimini orice simptome neplacute.

Oboseala ochilor. Stresul ocular poate aparea daca, de exemplu, ai nevoie de ochelari sau o schimbare a dioptriilor. Chiar si problemele minore de vedere pot face ca ochii sa fie suprasolicitati, declansandu-se spasmul pleoapelor. Programeaza un control oftalmologic si verifica daca prescriptia pentru ochelarii actuali este valabila.

Uscarea ochilor. Utilizarea excesiva a computerelor, tabletelor si smartphone-urilor, este o cauza obisnuita a spasmelor pleoapelor. Urmeaza regula "20-20-20" atunci cand utilizezi dispozitive digitale: la fiecare 20 minute, CLIPESTE de 20 de ori, apoi PRIVESTE timp de 20 secunde un obiect aflat la 6 m distanta! Acest lucru reduce oboseala ochilor care poate declansa spasmul pleoapelor.

Daca petreci mult timp la computer, este indicat sa iei in calcul folosirea unor ochelari speciali cu filtru impotriva luminii albastre.

Cofeina. Prea multa cofeina poate declansa spasme oculare. Incearca sa reduci portia zilnica de cafea, ceai, ciocolata si bauturi racoritoare acidulate (sau sa treci la versiuni decafeinizate) timp de o saptamana sau doua si sa observi daca simptomele dispar.

Alcool. Incearca sa renunti la acool pentru un timp, deoarece acesta poate cauza si umflarea si spasmul pleoapelor.

Ochi uscati. Majoritatea adultilor isi simt ochii uscati, in special dupa varsta de 50 de ani. Senzatia de ochi uscati este foarte frecventa mai ales in randul persoanelor care folosesc calculatorul ore in sir, iau anumite medicamente (antihistaminice, antidepresive etc), poarta lentile de contact si consuma cofeina si / sau alcool. Daca esti obosit si stresat, acest lucru poate creste riscul de aparitie a simptomelor de ochi uscat.

Daca senzatia de uscaciune este deranjanta, consulta medicul oftalmolog pentru o evaluare.

Dezechilibre nutritionale. Cercetarile sugereaza ca lipsa anumitor substante nutritive, cum ar fi magneziul, poate declansa spasme ale pleoapelor. Desi aceste rapoarte nu sunt concludente, nu putem exclude acest lucru ca o posibila cauza a spasmelor oculare.

Daca esti ingrijorat de faptul ca dieta actuala nu iti furnizeaza toate substantele nutritive de care ai nevoie, discuta acest lucru cu medicul de familie pentru sfaturi de specialitate si nu cumpara in mod aleatoriu produse nutritionale.

Alergii. Persoanele cu alergii oculare pot avea senzatia de mancarime, umflaturi si lacrimare excesiva. Atunci cand ochii sunt frecati, se elibereaza histamina in tesuturile pleoapei si apare lacrimarea. Pentru a compensa aceasta problema, unii medici au recomandat picaturi de ochi antihistaminice sau comprimate pentru a ajuta la reducerea simptomelor. Cel mai bine este sa iei legatura cu medicul oftalmolog, pentru a avea un tratament corespunzator.

 

Remedii pentru spasmele oculare

In cazuri rare, spasmele oculare nu vor disparea, in ciuda aplicarii remediilor de mai sus.

Uneori aceste socuri persistente pot fi tratate cu injectii cu Botox care ajuta la stoparea contractiilor musculare. De asemenea, consulta imediat medicul oftalmolog daca miscarile anormale iti afecteaza jumatate din fata, precum si pleoapele, sau daca ambele pleoape se strang, astfel incat este imposibil sa iti deschizi ochii. Acestea pot fi semne pentru o problema mai grava.

 

Daca iti simti ochii uscati sau obositi si vrei sa te asiguri ca ochii tai sunt perfect sanatosi, fa-ti o programare la OftaCenter.

vicii dee refractie - presbiopia

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Presbiopia este o schimbare normala a ochilor nostri pe masura ce imbatranim si apare, de obicei, dupa varsta de 40 de ani, atunci cand oamenii incep sa se confrunte cu dificultati de citire a literelor mici sau sa vada in ceata ecranul computerului si smartphone-ului.

Prezbiopia nu poate fi evitata, chiar daca nu ai avut niciodata o problema de vedere inainte. Chiar si cei care sunt miopi vor observa ca vederea la aproape se diminueaza atunci cand poarta ochelarii de vedere obisnuiti sau lentilele de contact pentru a corecta vederea la distanta.

Presbiopia afecteaza aproape 1,7 miliarde de oameni din intreaga lume, iar acest numar va creste la 2,1 miliarde pana in anul 2020.

Desi presbiopia este o stare normala o globului ocular, este adesea un eveniment semnificativ si emotional, deoarece pentru mute persoane este un semn al imbatranirii imposibil de ignorat si dificil de ascuns.

 

Simptome si semne

Unul dintre primele semne ale presbiopiei, este ca va trebui sa tii telefonul si alte materialele de citit (carti, reviste, meniuri, etichete etc.) mai departe de ochi, pentru a le vedea mai clar. Din nefericire, atunci cand muti lucrurile mai departe, acestea devin mai mici, deci aceasta este doar o solutie temporara si partial de succes.

De asemenea, chiar daca poti vedea destul de bine aproape, presbiopia poate provoca dureri de cap si oboseala vizuala, ceea ce face citirea si alte activitati la aproape sa fie mai putin confortabile si mai obositoare.

 

Ce cauzeaza presbiopia?

Presbiopia este cauzata de un proces legat de varsta. Acest lucru difera de astigmatism, miopie si hipermetropie, care sunt legate de forma globului ocular si sunt cauzate de factori genetici si de mediu. Presbiopia provine din pierderea flexibilitatii naturale a muschiului ocular.

Modificarile legate de varsta se produc in interiorul proteinelor din globul ocular si in fibrele musculare din jurul pupilei. Cu mai putina elasticitate, ochiul are un timp mai mare de focalizare.

 

Corectarea presbiopiei

1. Ochelari de vedere

Ochelarii de vedere cu lentile bifocale sau progresive reprezinta cea mai frecventa corectie pentru prezbiopie.

Bifocal inseamna doua puncte de focalizare: partea principala a lentilei pentru ochelari contine o dioptrie pentru vederea la distanta, in timp ce partea inferioara a lentilei detine dioptria prescrisa pentru vederea la aproape.  

Lentilele progresive sunt similare cu lentilele bifocale, dar ofera o tranzitie vizuala graduala intre cele doua prescriptii, fara o linie vizibila intre ele. De aceea, sut de multe ori preferate in detrimentul ochelarilor bifocali.

Ochelarii de citit sunt o alta alegere si se poarta doar in timpul lucrului la aproape.

Daca porti lentile de contact, oftamologul iti poate prescrie ochelari de lectura pe care sa ii porti in aceasi timp cu lentilele.

 

2. Lentile de contact

Presbiopii pot opta si pentru lentile de contact multifocale, disponibile intr-o gama variata de materiale (gaz-permeabile sau lentile moi).

Un alt tip de corectare cu lentile de contact, este monoviziunea, in care un ochi poarta o prescriptie pentru distanta, iar celalalt poarta o prescriptie pentru vederea la aproape. Creierul invata sa utilizeze un ochi sau altul pentru sarcini diferite. Dar, in timp ce unii oameni sunt incantati de aceasta solutie, altii se plang de acuitatea vizuala redusa si de o anumita pierdere a perceptiei profunzimii, cu monoviziunea.

Deoarece ochii tai continua sa se schimbe pe masura ce inaintezi in varsta, prescriptia va trebui sa creasca si ea in timp. Te poti astepta ca medicul tau oftalmolog sa iti prescrie o corectie mai puternica pentru vederea la aproape, deoarece vei avea nevoie de aceasta.

 

Primul pas atunci cand observi vedere incetosata la aproape sau dureri de cap, este sa te programezi la o consultatie oftalmologica, pentru a stabili exact cauza acestor simptome.

La Ofta Center gasesti intotdeauna consultanta specializata, medic oftalmolog si specialisti in probleme vizuale.

Sursa imagine: allaboutvision.com

Hipermetropia

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Hipermetropia este o problema comuna de vedere, care afecteaza aproximativ o patrime din populatie. Persoanele cu hipermetropie pot vedea mai bine obiectele aflate la distanta, dar au dificultati in focalizarea obiectelor apropiate. Astfel ca activitatile precum cititul sau cusutul, sunt foarte dificile.

 

Simptome si semne de hipermetropie

Aparitia frecventa a durerilor de cap sau a oboselii oculare mai ales atunci cand se lucreaza la aproape, sunt printre primele simptome. Daca resimti aceste simptome in timp ce porti ochelari sau lentile de contact, este posibil sa ai nevoie de o consultatie oftalmologica si o noua prescriptie.

 

Ce cauzeaza hipermetropia?

Aceasta problema de vedere apare atunci cand razele de lumina care intra in ochi se concentreaza in spatele retinei, mai degraba decat direct pe ea. Globul ocular al unei persoane hipermetrope este mai scurt decat in ​​mod normal.

Multi copii se nasc cu globul ocular alungit, dar unii dintre ei depasesc aceasta problema pe masura ce cresc, deoarece globul ocular se ajusteaza prin dezvoltarea normala.

Uneori oamenii confunda hipermetropia cu presbiopia, care are simptome similare, dar este cauzata de alti factori.

 

Corectarea hipermetropiei

Corectarea se poate face cu ochelari sau lentile de contact, prin schimbarea modului in care razele luminoase patrund in ochi.

Este posibil sa ai nevoie de ochelari sau lentile de contact permanent sau doar atunci cand citesti, lucrezi la un computer sau faci alte activitati la mica distanta.

Operatia de refractie, cum ar fi LASIK sau CK, este o alta optiune pentru corectarea hipermetropiilor mari. Chirurgia poate reduce sau elimina necesitatea de a purta ochelari sau lentile de contact.

Procedurile de investigatie care implica implanturi corneene pot fi o optiune viitoare pentru corectarea hipermetropiei.